Sari la conținut

Postul

Despre posturi

Ce este postul și de ce postim, cum se împletesc postul trupului și al sufletului, care sunt posturile de peste an și cum ne putem rândui postul împreună cu duhovnicul.

8 minute de lectură
Despre posturi
Cuprins
  1. Ce este postul și de ce postim
  2. Postul trupului și postul sufletului
  3. Cum postim: treptele postului
  4. Întrebări frecvente
  5. Concluzie
  6. Surse și lecturi suplimentare

Pentru mulți, postul înseamnă mai ales o listă de alimente: ce se mănâncă și ce nu. Biserica ne învață însă că postul este mult mai mult. El este o școală a libertății, în care omul învață să nu fie stăpânit de pofte, ca să aibă inima liberă pentru Dumnezeu și pentru aproapele.

Această cateheză arată ce este postul, de ce postim, care sunt posturile de peste an și cum ne putem rândui postul cu înțelepciune, după puterea fiecăruia.

Ce este postul și de ce postim

Postul este înfrânarea de bunăvoie de la anumite mâncăruri și băuturi, dar și de la gânduri, cuvinte și fapte rele, pentru ca omul să se poată ruga mai curat și să primească harul lui Dumnezeu. Nu este o pedeapsă și nici o dietă, ci o jertfă adusă din dragoste lui Dumnezeu și o cale de pocăință.

Nu postim pentru că unele mâncăruri ar fi necurate. Tot ce a făcut Dumnezeu este bun și nimic nu este de lepădat, dacă se primește cu mulțumire (1 Timotei 4, 4); de aceea canoanele apostolice îi osândesc pe cei care se feresc de carne sau de vin din dispreț față de ele, nu din înfrânare. Postul nu disprețuiește trupul, ci îl face ascultător de suflet.

Postul este la fel de vechi ca omul. Sfântul Vasile cel Mare observa, în Omilia întâi despre post, că prima poruncă dată lui Adam în Rai a fost tocmai una de înfrânare (Facerea 2, 16-17). În Vechiul Testament, Moise a postit patruzeci de zile pe munte, când a primit tablele Legii (Ieșirea 34, 28), iar locuitorii Ninivei au postit și s-au pocăit, și Dumnezeu i-a cruțat (Iona 3, 5-10).

Mântuitorul Însuși a postit patruzeci de zile în pustie (Matei 4, 1-2) și l-a biruit pe ispititor cu cuvântul Scripturii. El ne-a învățat cum să postim: nu ca să ne vadă oamenii, ci în ascuns, înaintea Tatălui (Matei 6, 16-18). A spus că ucenicii Lui vor posti după ce Mirele va fi luat de la ei (Matei 9, 15) și că unele lupte duhovnicești nu se câștigă decât „numai cu rugăciune și cu post” (Matei 17, 21). Apostolii și primii creștini au postit și s-au rugat înaintea hotărârilor importante (Faptele Apostolilor 13, 2-3). Didahia, una dintre cele mai vechi scrieri creștine, arată că încă de atunci creștinii posteau miercurea și vinerea, iar canoanele apostolice cer tuturor credincioșilor, afară de cei bolnavi, să țină aceste zile și Postul Mare.

Postul aduce folos și trupului, și sufletului. Trupul învață măsura și se face mai ușor; sufletul se liniștește, mintea se adună în rugăciune, iar inima devine mai simțitoare la nevoile altora.

Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.
— Matei 4, 4

Postul trupului și postul sufletului

Biserica nu desparte niciodată postul de mâncare de postul de păcat. Încă prin Proorocul Isaia, Dumnezeu le spunea celor care țineau post, dar își asupreau semenii, că postul plăcut Lui este să dezlegi legăturile nedreptății, să împarți pâinea cu cel flămând și să-l primești în casă pe cel sărman (Isaia 58, 3-7). O cântare din Triod ne cheamă, la începutul Postului Mare, să postim „post plăcut, bine primit Domnului”, adică un post al întregii vieți, nu doar al farfuriei.

Sfântul Ioan Gură de Aur, în Omiliile despre statui, le amintea credincioșilor că trebuie să postească și ochii, și urechile, și mâinile, și picioarele, și mai ales limba, care nu trebuie să mai rostească bârfe și cuvinte urâte. Un post care ne face mai aspri cu ceilalți și-a pierdut rostul.

De aceea, în zilele de post, adăugăm la înfrânarea de la mâncare câteva lucruri:

  • mai multă rugăciune, acasă și în biserică, și citirea Sfintei Scripturi;
  • milostenie: ceea ce economisim prin post poate ajunge la cei lipsiți;
  • iertare și împăcare cu cei cu care suntem certați;
  • mai puțin zgomot: mai puțin timp la televizor și pe telefon, mai multă liniște;
  • Spovedania și Sfânta Împărtășanie, spre care ne pregătește fiecare post.

Cum postim: treptele postului

Rânduielile Bisericii cunosc mai multe trepte ale postului, de la cea mai aspră la cea mai ușoară:

  • ajunarea: nu se mănâncă și nu se bea nimic o vreme, de pildă până după-amiaza sau până seara;
  • xerofagia („mâncare uscată”): pâine, apă, legume și fructe nefierte sau uscate;
  • postul fără untdelemn: mâncăruri de post gătite fără ulei și fără vin;
  • postul obișnuit: fără carne, lapte, brânză, ouă și pește, adică fără produse de origine animală;
  • dezlegările: în anumite zile Biserica îngăduie untdelemnul și vinul, iar la unele sărbători peștele; ele sunt arătate în calendarul bisericesc.

Ce treaptă ține fiecare depinde de puterea trupului, de vârstă, de sănătate și de felul vieții. Rânduiala Bisericii nu este o povară pusă la fel pe toți, ci o cale pe care fiecare o urmează după îndrumarea duhovnicului. Bolnavii, femeile însărcinate sau care alăptează, copiii mici, vârstnicii și cei care fac muncă grea pot primi un post mai ușor; medicamentele prescrise nu se întrerup din cauza postului.

Posturile de peste an

Datele exacte pentru fiecare an le găsiți pe paginile Posturile anului 2026 și Posturile anului 2027.

Postul Mare

Cel mai vechi și mai important: patruzeci de zile și Săptămâna Patimilor, înaintea Sfintelor Paști. Începe în Lunea curată, după Duminica izgonirii lui Adam din Rai, în care ne cerem iertare unii de la alții.

Postul Sfinților Apostoli

Din lunea de după Duminica Tuturor Sfinților până la praznicul Sfinților Petru și Pavel (29 iunie); durata variază după data Paștelui.

Postul Adormirii Maicii Domnului

De la 1 la 14 august, cu Paraclisul Maicii Domnului în serile de post (afară de sâmbete și de ajunul Schimbării la Față și al Adormirii) și cu dezlegare la pește la Schimbarea la Față (6 august).

Postul Nașterii Domnului

De la 15 noiembrie la 24 decembrie, patruzeci de zile înainte de Crăciun.

Miercurea și vinerea

În toată săptămâna: miercurea, pentru vânzarea Domnului, și vinerea, pentru Răstignirea Lui.

Zile de post

Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) și Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie).

Întrebări frecvente

Trebuie să postesc dacă sunt bolnav sau iau medicamente?

Biserica nu cere nimănui să-și pună sănătatea în pericol. Medicamentele prescrise se iau în continuare, iar măsura postului se stabilește după îndrumarea duhovnicului, care poate îngădui un post mai ușor. Postul de păcat, rugăciunea și milostenia rămân la îndemâna oricui.

Postesc și copiii?

Copiii sunt obișnuiți treptat cu postul, cu blândețe și pe măsura vârstei, de pildă prin renunțarea la dulciuri sau prin câteva zile de post. Cât și cum, hotărâți împreună cu duhovnicul familiei.

Ce fac dacă nu am reușit să țin postul?

Nu vă descurajați. Spuneți aceasta la Spovedanie și reluați postul cu smerenie, după puterea dumneavoastră. Postul nu este o întrecere, ci un ajutor pe drumul spre Dumnezeu.

Ce este „postul negru” și pot să-l țin?

Prin „post negru” se înțelege de obicei ajunarea deplină, fără mâncare și fără apă, o zi sau mai multe. Este o nevoință aspră, care se ține numai cu binecuvântarea duhovnicului și potrivit sănătății. Nu postim niciodată „împotriva cuiva” sau ca să obținem ceva printr-o formulă: un asemenea post nu mai este rugăciune, ci superstiție și păcat.

Cum postesc înainte de Sfânta Împărtășanie?

Pe lângă posturile de peste an, cel care se împărtășește nu mănâncă și nu bea nimic în dimineața Sfintei Liturghii. Câte zile de post se țin înainte de Împărtășanie se stabilește după îndrumarea duhovnicului. Mai multe găsiți în cateheza despre Sfânta Împărtășanie.

Concluzie

Postul nu este scopul, ci drumul. Prin el ne eliberăm de ceea ce ne îngreunează, ne apropiem de Dumnezeu în rugăciune și de aproapele prin milostenie. Fiecare post se încheie cu o mare sărbătoare: Paștele, Crăciunul, praznicul Apostolilor, Adormirea Maicii Domnului. Bucuria acestor zile o simte cu adevărat cel care s-a pregătit pentru ele.

Vă așteptăm în perioadele de post la slujbele parohiei, la Spovedanie și la Sfânta Împărtășanie.

Surse și lecturi suplimentare

  • Biblia sau Sfânta Scriptură, ediția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Trimiterile din această cateheză: Facerea 2, 16-17; Ieșirea 34, 28; Isaia 58, 3-7; Iona 3, 5-10; Matei 4, 1-2; 4, 4; 6, 16-18; 9, 15; 17, 21; Faptele Apostolilor 13, 2-3; 1 Timotei 4, 4.
  • Didahia (Învățătura celor doisprezece Apostoli), 8; Canoanele apostolice 51 și 69.
  • Sfântul Vasile cel Mare, Omilia întâi despre post.
  • Sfântul Ioan Gură de Aur, Omiliile despre statui.
  • Triodul: slujbele Postului Mare.
  • Calendarul creștin ortodox al Bisericii Ortodoxe Române (zilele de post și dezlegările).