Sari la conținut

Sărbătorile bisericești

Despre sărbători

De ce Biserica sărbătorește, ce înseamnă duminica, ziua Învierii, care sunt praznicele împărătești și ale sfinților și cum putem ține o sărbătoare cu adevărat creștinește.

9 minute de lectură
Despre sărbători
Cuprins
  1. De ce sărbătorim
  2. Duminica, ziua Învierii
  3. Praznicele anului
  4. Cum ținem o sărbătoare
  5. Întrebări frecvente
  6. Concluzie
  7. Surse și lecturi suplimentare

În calendarul ortodox, unele zile sunt însemnate cu roșu. Sunt sărbătorile: zile în care Biserica ne cheamă să lăsăm deoparte grijile obișnuite și să ne bucurăm împreună de lucrarea lui Dumnezeu. Pentru mulți dintre noi, sărbătorile sunt legate de amintiri din copilărie, de familie, de bucate și obiceiuri. Toate acestea sunt bune, dar înțelesul lor cel mai adânc este altul.

Această cateheză arată de ce sărbătorește Biserica, ce loc are duminica, care sunt marile praznice ale anului și cum putem ține o sărbătoare astfel încât să ne facă mai buni.

De ce sărbătorim

O sărbătoare creștină nu este doar o aniversare. Când Biserica pomenește Nașterea Domnului, Botezul sau Învierea Lui, ea nu-și amintește doar de un fapt din trecut, ci îl trăiește din nou, în prezent. În cântările praznicelor auzim mereu cuvântul „astăzi”: astăzi Se naște Hristos, astăzi Se botează, astăzi învie. Ceea ce s-a petrecut o dată pentru totdeauna devine, prin slujbă, darul nostru de acum.

Sărbătorile au astfel un rost dublu. Ele dau odihnă trupului, care are nevoie să se oprească din muncă, și hrană sufletului, care are nevoie de rugăciune, de cuvântul lui Dumnezeu și de comuniune. Încă din Vechiul Testament, Dumnezeu a rânduit zile de odihnă și de adunare sfântă pentru poporul Său (Ieșirea 20, 8-10; Deuteronomul 16, 8). Biserica a păstrat acest dar, umplându-l cu bucuria lui Hristos.

De-a lungul anului, sărbătorile alcătuiesc un drum: de la Nașterea Maicii Domnului, la începutul anului bisericesc (1 septembrie), până la Adormirea ei, în august, trecând prin toată viața Mântuitorului. Cine urmează acest drum an de an învață, aproape fără să-și dea seama, întreaga credință.

Duminica, ziua Învierii

Cea mai veche și cea mai des întâlnită sărbătoare creștină este duminica. Numele ei vine din latinescul dies Dominica, „ziua Domnului” (Apocalipsa 1, 10). Este prima zi a săptămânii, ziua în care Hristos a înviat din morți (Matei 28, 1-6; Marcu 16, 2) și în care S-a arătat ucenicilor adunați (Ioan 20, 19. 26). Tot într-o duminică S-a pogorât Duhul Sfânt peste Apostoli, la Cincizecime (Faptele Apostolilor 2, 1-4).

De aceea, încă de la început, creștinii s-au adunat „în ziua întâi a săptămânii” pentru frângerea pâinii, adică pentru Sfânta Liturghie (Faptele Apostolilor 20, 7), și tot atunci strângeau ajutoare pentru frații lipsiți (1 Corinteni 16, 2). Sfântul Ignatie al Antiohiei, ucenic al Apostolilor, îi îndemna pe credincioși să nu mai țină sâmbăta după felul iudeilor, ci să trăiască potrivit zilei Domnului (Epistola către Magnezieni 9). La mijlocul secolului al II-lea, Sfântul Iustin Martirul descria adunarea creștinilor în această zi, cu citiri, rugăciuni și Euharistie (Apologia I, 67).

Fiecare duminică este, așadar, un mic Paște. Biserica o numește uneori și „ziua a opta”: ziua de după cele șapte ale săptămânii, chip al vieții veșnice care nu se va mai sfârși. Cine ține duminica Îi dăruiește lui Dumnezeu prima zi a săptămânii și primește de la El putere pentru celelalte.

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim într-însa.
— Psalmi 117, 24

Praznicele anului

Mai presus de toate sărbătorile stă Învierea Domnului, Sfintele Paști, „sărbătoarea sărbătorilor”. După ea vin cele douăsprezece praznice împărătești, închinate Mântuitorului și Maicii Domnului:

  • Nașterea Maicii Domnului – 8 septembrie;
  • Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie;
  • Intrarea Maicii Domnului în biserică – 21 noiembrie;
  • Nașterea Domnului (Crăciunul) – 25 decembrie;
  • Botezul Domnului (Boboteaza) – 6 ianuarie;
  • Întâmpinarea Domnului – 2 februarie;
  • Buna Vestire – 25 martie;
  • Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) – duminica dinaintea Paștelui;
  • Înălțarea Domnului – joi, la 40 de zile după Paști;
  • Pogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile) – la 50 de zile după Paști;
  • Schimbarea la Față – 6 august;
  • Adormirea Maicii Domnului – 15 august.

Unele sărbători au dată fixă, aceeași în fiecare an, chiar dacă nu cad în aceeași zi a săptămânii. Altele sunt mobile: depind de data Paștelui, care se schimbă de la an la an, și odată cu el se mută Floriile, Înălțarea și Rusaliile.

Biserica Ortodoxă Română ține sărbătorile cu dată fixă după calendarul îndreptat, introdus în 1924, iar Paștele îl serbează împreună cu toate Bisericile Ortodoxe, după pascalia rânduită în urma Sinodului I Ecumenic (Niceea, 325): în duminica de după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară, socotit după calendarul iulian. De aceea Paștele ortodox cade uneori în aceeași zi cu cel al creștinilor apuseni din Germania, alteori cu una sau mai multe săptămâni mai târziu.

Praznicele mari nu țin doar o zi. Ele au zile de înainte-prăznuire, care ne pregătesc, și zile de după-prăznuire, în care bucuria continuă, până la odovanie, încheierea praznicului. În ziua sărbătorii, icoana praznicului este așezată în mijlocul bisericii, ca să ne închinăm la ea.

Alături de praznicele împărătești, Biserica cinstește sfinții, în frunte cu Maica Domnului, cea mai sfântă dintre toți. Între sărbătorile lor mari se numără Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie, 24 iunie, 29 august), Sfinții Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfinții Împărați Constantin și Elena (21 mai), Sfinții Apostoli Petru și Pavel (29 iunie), Sfântul Proroc Ilie (20 iulie), Sfântul Dimitrie (26 octombrie), Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (8 noiembrie), Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României (30 noiembrie), și Sfântul Nicolae (6 decembrie). Biserica noastră îi cinstește în chip deosebit și pe sfinții români, între care Cuvioasa Parascheva (14 octombrie) și Sfântul Dimitrie cel Nou (27 octombrie), iar pe toți împreună îi pomenește în Duminica Sfinților Români, a doua după Rusalii. De obicei, sfinții sunt pomeniți în ziua trecerii lor la Domnul, pe care Biserica o privește ca pe ziua nașterii lor pentru viața veșnică.

Fiecare biserică are și un hram, sfântul sau praznicul căruia îi este închinată, iar fiecare creștin are un sfânt ocrotitor al cărui nume îl poartă de la Botez. Ziua hramului și ziua numelui sunt sărbători ale comunității și ale fiecăruia dintre noi.

Trei feluri de sărbători

Duminica

Ziua Învierii, sărbătoarea de fiecare săptămână: un mic Paște.

Praznicele împărătești

Paștele și cele douăsprezece praznice ale Mântuitorului și ale Maicii Domnului.

Sfinții

Prietenii lui Dumnezeu, pomeniți în ziua nașterii lor pentru cer; hramul și ziua numelui.

Cum ținem o sărbătoare

O sărbătoare nu se ține doar prin zile libere sau prin masă bogată. Biserica ne arată câteva lucruri care o fac cu adevărat sfântă:

  • Începem din ajun. În Biserică, ziua liturgică începe seara: Vecernia sau Privegherea din ajun deschid sărbătoarea.
  • Participăm la Sfânta Liturghie, inima oricărei duminici și sărbători, și, cu pregătirea cuvenită, ne împărtășim.
  • Ne odihnim de grijile lumești, lăsând deoparte, cât se poate, munca și cumpărăturile.
  • Facem fapte bune: milostenie, o vizită la un bolnav sau la un om singur, împăcarea cu cineva.
  • Dăruim timp familiei și sufletului: citirea Sfintei Scripturi sau a vieții sfântului zilei, o discuție bună cu copiii despre înțelesul sărbătorii.
  • Ne bucurăm cu măsură: masa de sărbătoare e binecuvântată, dar fără exces, care strică bucuria.

Mulți dintre noi trăim și lucrăm în Germania, unde sărbătorile ortodoxe nu sunt întotdeauna zile libere, iar unii lucrează și duminica. Și atunci putem păstra sărbătoarea: venind la slujba de seară, urmărind slujba transmisă online, făcând o rugăciune mai lungă acasă. Cum vă puteți organiza viața ca să nu pierdeți Liturghia, vorbiți după îndrumarea duhovnicului.

Întrebări frecvente

De ce sărbătorim duminica și nu sâmbăta?

Sâmbăta era ziua de odihnă a Vechiului Testament. Hristos a înviat însă a doua zi, în prima zi a săptămânii, iar Apostolii s-au adunat de atunci în această zi (Faptele Apostolilor 20, 7). Sâmbăta rămâne în Biserică o zi cinstită, mai ales prin pomenirea celor adormiți.

De ce unele sărbători își schimbă data în fiecare an?

Pentru că depind de data Paștelui, care se calculează după luna plină de primăvară, socotită după calendarul iulian, cum s-a arătat mai sus. Floriile sunt cu o săptămână înaintea Paștelui, Înălțarea la 40 de zile după el, Rusaliile la 50 de zile. Datele pentru anii următori le găsiți pe paginile Posturile anului 2026 și Posturile anului 2027.

Ce fac dacă trebuie să lucrez într-o zi de sărbătoare?

Încercați să participați la slujba din ajun sau la o altă slujbă a zilei, să faceți o rugăciune acasă și să păstrați în inimă bucuria praznicului. Pentru situații care se repetă des, vorbiți cu duhovnicul.

Ce înseamnă hramul bisericii?

Hramul este sfântul sau praznicul căruia îi este închinată biserica. În ziua hramului, comunitatea se adună la slujbă, adesea împreună cu preoți și credincioși din alte parohii, ca la o sărbătoare de familie.

Concluzie

Sărbătorile sunt darul lui Dumnezeu pentru timpul nostru. Ele ne scot din graba zilelor obișnuite și ne așază în bucuria Împărăției, unde Hristos este mereu viu și sfinții sunt prietenii noștri. Fiecare duminică ne amintește de Înviere, iar fiecare praznic ne face părtași la o taină a mântuirii.

Vă așteptăm la slujbele din ajun și la Sfânta Liturghie în duminici și sărbători, ca să ne bucurăm împreună.

Surse și lecturi suplimentare

  • Biblia sau Sfânta Scriptură, ediția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Trimiterile din această cateheză: Ieșirea 20, 8-10; Deuteronomul 16, 8; Psalmi 117, 24; Matei 28, 1-6; Marcu 16, 2; Ioan 20, 19. 26; Faptele Apostolilor 2, 1-4; 20, 7; 1 Corinteni 16, 2; Apocalipsa 1, 10.
  • Sfântul Ignatie al Antiohiei, Epistola către Magnezieni, 9.
  • Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia I, 67.
  • Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325): hotărârea despre serbarea Paștelui de către toți creștinii în aceeași zi.
  • Mineiele, Triodul și Penticostarul: slujbele praznicelor de peste an.
  • Calendarul creștin ortodox al Bisericii Ortodoxe Române (sărbătorile, zilele de post și dezlegările).