La o întrunire numeroasă a partidului dintr-un oraș nu departe de Moscova, un funcționar încercă mai mult de două ore să-i convingă pe ascultătorii săi că nu poate exista niciun Dumnezeu și că nici n-a existat vreunul. Pentru a fi sigur de succesul său, spre sfârșit puse întrebarea stereotipă, dacă cineva dorește să spună ceva în legătură cu cele spuse și auzite, sau să întrebe ceva. Atunci se ridică din bancă un simplul țăran și rugă să i se permită să vină în față, ceea ce conferențiarul aprobă. Țăranul se urcă la pupitru, aruncă cu calm o privire asupra numeroșilor ascultători din sală, își desfăcu mâinile și strigă:
„Hristos a înviat!”.
Cu toții se ridicară în picioare și răspunseră într-un cuget:
„Adevărat a înviat!”.