În urmă cu mai mulți ani, la un mare și important spital din oraș, fu adusă pentru tratament o fetiță numită Maria. Ea suferea de o ciudată și rară boală, al cărei unic tratament era, după câte se știa, o transfuzie de sânge de la frățiorul ei de numai 5 ani. Acesta, la rândul lui, supraviețuise în mod miraculos aceleiași boli, și dezvoltase anticorpii necesari pentru a o combate. Prin transfuzie, Maria se putea vindeca și salva. Medicul îi explică situația micuțului ei frate Andrei, și îl întrebă dacă el ar fi de acord să-i doneze sângele sorei lui. Doar pentru un moment, Andrei păru că reflexionează profund, înainte de a suspina adânc și de a spune, încet, dar hotărât:
„Da, o voi face, dacă asta o salvează pe Maria!”.
În timp ce transfuzia era în curs de desfășurare, Andrei se afla întins pe un alt pat, liniștit și zâmbitor, alături de sora lui. Personalul medical îi urmărea pe amândoi cu atenție, și observa cu bucurie cum Maria, încet-încet, redobândea o culoare sănătoasă și vie în obraji. În acea clipă însă, chipul lui Andrei începu să se stingă, apoi deveni palid, iar zâmbetul îi dispăru de pe față. Îl privi pe medic și, cu voce întretăiată, îl întrebă:
„Iar eu… când voi începe să mor?”.
Copil fiind, el nu îl înțelesese pe medic. El credea că urma să-i dea tot sângele său sorei lui jertfindu-și viața. Și, de fapt, el chiar i-l dădea. Căci cine învață să moară mereu pentru fratele lui, nu va muri niciodată! Omule, trăiește-ți zilele cu credință, dragoste și pace și întru bună nădejde. Relația ta cu aproapele este testul trecerii în împărăția veșnică - în rai! Iubirea aproapelui presupune mare iubire de Dumnezeu. Religia creștină este o religie revelată personal de Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, nu este o invenție omenească; ea ne învață să dobândim fericirea veșnică - Împărăția Cerurilor, încă de aici, de pe pământ. Amin!